Natura este cea care ne da, in mod constant, lectii despre cum sa ne mentinem o sanatate de fier. Miera este unul dintre primii indulcitori pe care i-a folosit omul si este un substitut excelent al zaharului. Datorita efectelor sale terapeutice, ea ajuta la ameliorarea sau chiar vindecarea unor afectiuni.

Mierea este folosita inca din antichitate, fie ca medicament, fie in cadrul unor ritualuri sau ceremonii. Este o sursa de energie si ofera o combinatie unica de beneficii nutritionale. Aceasta “minune” a naturii, este compusa din zaharuri, cele mai importante fiind glucoza si fructoza si minerale ca magneziul, potasiu, calciu, fier si fosfati. Cantitatile de vitamine ca B1, B2, B6, C5 si B3 difera in functie de calitatea polenului si a nectarului.

Cercetatorii au ajuns la concluzia ca mierea este foarte benefica in cazul oboselii, poate imbunatati randamentul sportivilor si previne cariile dentare. Daca te confrunti cu o durere chinuitoare de gat sau ai ragusit, pur si simplu, o lingura de miere pe care picuri suc de lamaie, poate readuce situatia la normal. Repeta acest tratament o data la cateva ore, pana simti ca durerea s-a ameliorat.

Proprietatile mierii sunt nenumarate, iar noi ne vom opri doar la cateva. Egipetnii stiau ca aceasta este un excelent cicatrizant si o foloseau in cazul ranilor, zgarieturilor, arsurilor si chiar cangrenelor. Acest indulcitor natural acceelereaza procesul de vindecare a pielii.

Daca vei dilua mierea in apa si apoi o vei bea, vei scapa de durerile de stomac si de deshidratare. Se pare ca, tot mierea, este eficienta si in cazul tratamentului de ulcer, in special al ulcerului la stomac.

Aceasta sursa de energie naturala, este bogata in antioxidanti. Joaca un rol important in prevenirea cancerului si a bolilor de inimia si are un continut scazut de calorii. Daca vei compara cu o cantitate egala de zahar, vei obtine cu 40% mai putine calorii. Astfel corpul tau va avea mai mult energie, fara sa acumuleze kilograme.

Dar nu numai sanatatea este cea care poate avea de castigat de pe urma consumului de miere, dar si frumusetea. Mierea in combinatie cu uleiul de masline este un excelent tratament pentru parul tau, iar mastile din miere combat cu succes acneea datorita propritatilor sale antibacteriene. Daca ai buzele crapate, unge-le cu miere si aspectul lor se va imbunatati, iar daca ai mainile si coatele uscate, repeta actiunea.

Poate parea un lucru incredibil, dar este mai simplu decat crezi. Respecta sau schimba-ti stilul de viata, daca e cazul, si vei castiga cativa ani buni in plus. In zilele noastre, speranta de viata a crescut simtitor. Daca in 1920 era de asteptat ca un om sa moara in jurul varstei de 54 de ani, astazi, acelasi lucru il asteptam pe la 78 de ani.

“Se spune ca genetic a este cea care incarca arma, dar mediul inconjurator este cel care apasa pe tragaci” sustine doctoral David Fine de la clinica Princeton Longevity Center. Astfel, poti purta gena unei boli o viata intreaga cu tine, dar nu este nevoie ca aceasta sa se si declanseze. Stiul de viata este cel hotarator.

Daca vrei cu adevarat sa traiesti mai multe, incepe cu schimbarea atitudinii. Felul in care gandesti, nu numai ca iti va schimba viata de zi cu zi, dart e va ajuta sa mai adaugi cativa ani pe raboj. Cercetatorii de la o clinica din Minnesota, au demonstrate ca oamenii optimisti isi reduc sansele unei morti premature cu 50% fata de cei inclinati spre pessimism.

Dar optimismul nu te va salva in cazul in care fumezi. Pentru a putea sa-ti prelungesti viata, trebuie sa te lasi de fumat cat mai curand. La acest viciu complet daunator se adauga o dieta sanatoasa si o greutate normal. Obezitatea este un risc foarte mare pe care nu ai de ce sa ti-l asumi. O data cu kilogramele in plus, apar si riscurile aparitiei diabetului, a bolilor de inima si a diverselor forme de cancer.

Va vine sa credeti sau nu, dar un animal de casa va sporeste speranta de viata. Studiile nu tocmai recente, inca din 1980, au aratat ca procentul victimelor care au suferit de atatcuri de cord si au supravietuit este mai mare cu 28% in cazul celor care detineau un animal de casa. Contactul cu un animal de companie, declanseaza o stare de relaxare. Cercetarile au demonstrate ca nivelul de stres este mult mai scazut in cazul celor care alel compania unui catel, pisica,etc.

Nu este indicat nici sa dormiti prea mult. Concluzia la care oamenii de stiinta au ajuns, este ca dormitul exagerat, scurteaza viata. Oamenii care dorm mai mult de 8 ore pe zi au o speranta de viata mai redusa decat ceilalti. Dar acesta nu este motiv de bucurie pentru cei care pierd noptile. Te vei allege cu acelasi efect si daca vei dormi mai putin de 4 ore pe noapte.

Sex-ul are si el un efect benefic asupra longevitatii noastre. Dar nu actul in sine este cel care ne ofera cativa ani in plus. Existenta sexului in viata noastra ne reduce stresul, ne face mai fericiti si ne permite sa dormim mult mai linistiti. Toti acesti factori scad presiunea sangelui si reduc riscurile unui atac de cord sau al unui infarct.

Consumul de antioxidanti este si el un factor important pe lista unei vieti mai lungi. Aceste substante se gasesc in alimente ca scortisoara si au proprietatea de a distruge radicalii liberi, care au ca efect imbatranirea celulelor noastre.

Cantitatea de glucide trebuie sporita in ratie, in functie de varsta, de starea fiziologica (sarcina, alaptare), cat si de munca fizica depusa.

Este necesar sa se socoteasca in ratie si grasimile pe care le contin alimentele consumate aproape zilnic, cum ar fi laptele, branza, carnea, pestele, mezelurile sau ouale. Practic adultul de 70 kg la 170 cm inaltime, avand o activitate cu o cheltuiala mica sau moderata de energie va primi zilnic intre 70 si 105 g grasimi, de exemplu din 500 ml lapte, 100 g branza telemea sau 100 g carne de vaca, 10 g unt si 2 linguri de uleiuri vegetale.

Trebuie retinut faptul ca untul, galbenusul de ou, viscerele albe (creier, momite etc.) si smantana contin o anumita grasime (colesterol) care se depune pe artere, le ingroasa si le face sa-si piarda elasticitatea, situatii care pot duce la gravele accidente cardiovasculare, in legatura cu ateroscleroza.

Aceasta cantitate este continuta de exemplu in 500 g lapte, 150 g carne, 400 g paine si 300 g cartofi, adica un amestec in proportie de circa 50% de proteine animale si vegetale. Calculul acesta riguros al cantitatii si calitatii de albumine de origine animala nu este necesar sa fie facut zilnic. Important este ca aportul global, saptamanal de pilda, sa se echilibreze cu nevoile de reparatie ale organismului.

Nevoia de albumine de origine animala este in general compensata printr-o ratie care include zilnic 500 g lapte si 150 g carne sau 150 g branza, 2 oua si 250 g iaurt sau lapte.

Dieta mediteraneana – plante aromatice, legume, fructe (100 de retete si 30 de bauturi)

Proprietati antioxidante ale plantelor aromatice

Uleiurile vegetale aromate cu plante si condimente erau folosite pe scara larga in antichitate, dar nu avem cunostinta despre utilizarea lor in bucatarie.

Stim, totusi, ca datorita proprietatilor lor naturale, uleiurile parfumate erau folosite la ingrijirea corpului. In uleiurile vegetale erau introduse plante medicinale pentru a le conferi proprietati curative, stiptice si antioxidante.

Punctele de baza ale dietei mediteraneene:

• Procent mare de lipide mononesaturate (ulei de masline)
• Consum moderat de alcool (unul sau doua pahare de vin rosu zilnic)
• Consum mare de verdeturi / legume
• Consum mare de cereale integrale, fructe si plante aromatice
• Consum redus de carne si lapte (incluzand produsele derivate)

Persoanele care respecta cele 5 puncte de mai sus sunt relativ mai apropiate de dieta mediteraneeana si duc o viata mai sanatoasa.

Pret 29 RON (TVA inclusa) - Cumpara acum!

De la aceasta planta se folosesc fructele – Fructus Hippophae – in stare proaspata sau uscata.

Gustul lor este acru-astringent, insa pe masura coacerii si mai ales dupa caderea primelor brume devine mai placut si capata un miros asemanator ananasului.

In compozitia chimica a fructelor de catina predamina vitamina C, o serie de pigmenti carotinoidici care le dau culoarea portocalie, un ulei gras, in care sunt dizolvati acesti pigmenti, vitamine1e B1 si B2, acid folic, acizi grasi si fitosteroli, inozitol si acid nicotinic, ulei volatil etc. Datorita acestei compozitii chimice complexe, fructele de catina sunt considerate ca o polivitamina naturala. Ele sunt folosite in multe tari in scopuri terapeutice si alimentare.

Sub forma de suc, gem, marmelade, siropuri, vin lichior etc., ele constituie un aliment accesibil tuturor.

Pentru obtinerea lor, fructele proaspete se storc printr-o presa de struguri sau se freaca pe o sita inoxidabila pentru inlaturarea samburilor.

La sucul obtinut se adauga zahar dupa formulele obinuite de preparare din cartile de specialitate culinara.

O bautura placuta si racoritoare se obtine din 750 g fructe, care se fierb cu 6 litri apa si 1 kg zahar. Dupa racire se toarna in sticle si se pastreaza la loc racoros. Din fructe de catina usate se fac ceaiuri placute la gust care se folosesc in avitaminoze. In unele tari, ceaiul de catina se recomanda in diaree, reumatism, in unele boli de piele, urticarie. Decoctia de seminte este folosita ca purgativ. Pentru prepararea vinului se :pot utiliza si fructele uscate, in proportie de cinci ori mai mica.

In scopuri medicinale, de la porumb se foloseste sub forma de ceai matasea – Stigmata Maydis – care contine saruri de potasiu, calciu si siliciu, vitaminele C, B6, E si K, ulei volatil, alantonina, glucide, ergosterina, betaina, saponine etc. Matasea este diuretica, fapt pentru care se recomanda mai ales in piatra la rinichi, cistite si albuminurie. Prin diureza care o produce, ajuta la eliminarea apei din tesuturi, influentand in bine unele boli de inima si obezitate.

Cercetarile mai noi au aratat ca ceaiul din matase de porumb mareste secretia biliara, micsoreaza depunerea de saruri in bila, ceea ce influenteaza in bine bolile de ficat si colecistitele.

Datorita vitaminei K, matasea de porumb are proprietati hemostatice, intrebuintandu-se mai ales in menstruatia neregulata si menopauza. Matasea de porumb se mai recomanda in tulburari circulatorii datorita afectiunilor cardio-vasculare ca: guta, artritism, uricemie (prezenta acidului uric in sange) etc.

Ceaiul se prepara din 10 g (cca. 2 linguri) matase de porumb la 200 ml de apa. Se ia la 3 ore o lingura. Matasea de porumb intra in compozitia ceaiuri1or diuretic si hepatic.

Atunci cand unul sau mai multe sinusuri sunt inflamate, fenomenul este insotit de obicei de o reactie alcalina a urinei. Cand se amesteca cu putin fagure, reactia devine acida, aratand astfel cat de rapida este schimbarea produsa de aceasta in chimia organismului. De aici tragm concluzia ca in­dividul care sufera de sinuzita trebuie sa invete ce alimente ii produc reactia alcalina a urinei si sa le evite pana la disparitia afectiunii sinusale.

Cantitatea de fagure necesara poate fi stabilita prin asimilare cu guma de mestecat. O asemenea ratie de capacele se ia in fiecare ora timp de cinci ore; se mesteca timp de 15 minute, dupa care se arunca. Daca afectiunea sinusala este acuta, 4-6 ratii duc la disparitia simptome­lor in interval de 12-24 ore. Nasul se desfunda si durerile dispat. Organismul isi recapata energia, iar sinusurile revin la normal.

Pentru a evita reapa­ritia tulburarii este bine ca terapia cu faguri sa continue o data pe zi timp de inca o saptamana. Recomandam tratamentul cu faguri de miere o data pe zi, de la deschiderea scolilor, toamna, pana la inchiderea lor in iunie. Si in plus cate doua lingurite de miere la fiecare masa, controlandu-se in acelasi timp si alimentatia zilnica. Dupa acest tratament, este foarte putin probabil sa mai apara afectiunea sinusala, gripa sau raceala la cap. Studiile pe care le-am facut m-au condus la concluzia ca fagurii contin o substanta care ofera aparatului respirator o serioasa protectie.

In masura in care am putut-o studia, medicina populara foloseste fagurii ca agent desensibilizator: rezultatele obtinute cu ajutorul lor arata ca au o actiune antialergica. Farmacistii care ii prepara sunt albinele, iar medicina populara are incredere deplina in intelepciunea acestora.

Observatiile medicinei populare in legatura cu fagurii de miere arata ca tulburarile aparatului respirator sunt stari deficitare si indiferent de principiul activ din fagure, acesta este esential pentru o dezvoltare si in­tretinere normala a mucoasei aparatului respirator.